Magazin Online
0752 874 866 0753 023 033Magazine Fizice
0755 145 462Service / Inchirieri
0755 145 462ORAR
Luni-Vineri: 08:00-17:00
Sambata: inchis
Duminica: inchis
Scrie-ne un mesaj Vezi locatiile






Procedeul de sudura si lipire a tevilor in executia instalatiilor are ca scop realizarea conexiunilor fara imbinari filetate, capabile sa functioneze in conditii de presiune si temperaturi variate. Printre cele mai folosite metode de imbinare se numara sudura prin incalzire electrica si sudura prin flacara. Sudura prin incalzire electrica se bazeaza pe utilizarea curentului electric pentru topirea materialelor in zona de imbinare. Sudura prin acest procedeu poate fi prin mufare ( ca exemplu, instalatia cu tevi din PPR pentru alimentare cu apa sau agent termic), sudura cap la cap sau prin electrofuziune. Al doilea procedeu, sudura prin flacara, presupune incalzirea capetelor tevilor cu arzatoare pe gaz urmata de imbinarea acestora prin presare sau adaos de material.
Cum se realizeaza imbinarea tevilor prin mufare ?
Tevile din materiale precum polietilena (PE), polipropilena (PP) sau polipropilena tip random (PPR) pot fi imbinate prin aplicarea unei temperaturi controlate in zonele de imbinare utilizand plite speciale de lipit, proiectate pentru a incalzi uniform capetele elementelor ce urmeaza a fi unite. Procedeul presupune incalzirea simultana a tevii si a fitingului pe suprafetele de contact, pana la atingerea temperaturii de topire specifica materialului. In momentul in care piesele sunt extrase de pe plita, componentele se introduc imediat una in cealalta, fara rotire, pentru a evita formarea de goluri sau defecte de etanseitate. In timpul racirii, materialul plastifiat se solidifica si formeaza o imbinare monolita permanenta, rezistenta la presiune si variatii de temperatura. Plita (aparatul sau trusa) de lipit teava PPR este prevazuta cu bacuri de incalzire cu diametre standardizate in functie de teava. Acest tip de lucrare este frecvent intalnita in retelele de alimentare cu apa si agent termic in interiorul cladirilor.
Ce reprezinta procedeul de lipire cap la cap al tevilor ?
Acest procedeu de lipire al tevilor reprezinta o metoda de imbinare utilizata in special pentru tevile din materiale plastice precum PE, PP, PVDF (fluorura de poliviniliden). Tehnologia presupune alinierea perfecta a capetelor tevilor, urmata de incalzirea simultana a acestora cu ajutorul unei plite speciale pana la topirea stratului superficial. Dupa atingerea temperaturii de plastifiere, plita se indeparteaza, iar tevile sunt presate axial una de cealalta, fara torsiune, pentru a asigura continuitatea materialului. In timpul racirii controlate, imbinarea devine monolita, avand rezistenta mecanica si etanseitate similare cu materialul de baza. Acest procedeu se realizeaza prin intermediul unei masini de sudat tevi cap la cap. Camparativ cu aparatul de lipit teava PPR, masina de lipit tevi cap la cap prelucreaza diametre ce pot ajunge pana la 630 mm sau mai mult, in functie de model. Aparatele de imbinare tevi cap la cap sunt echipate cu unitate de control pentru monitorizarea diferitilor parametri precum temperatura, timpul de incalzire, presiunea aplicata, verificarea imbinarii. Acest tip de lucrare este frecvent intalnit la instalatiile subterane de alimentare cu apa.
Ce este electrofuziunea ?
Electrofuziunea este un procedeu de imbinare a tevilor din polietilena (PE) utilizat in special la retele de apa. Metoda foloseste fitinguri speciale, prevazute cu rezistente electrice incorporate, conectate la o unitate de control. In momentul activarii, rezistentele se incalzesc si topesc stratul interior al fitingului, precum si stratul exterior al tevii introduse in acesta. Prin racire, materialele se solidifica si formeaza o imbinare permanenta capabila sa reziste la solicitarile si presiunile din retea. Prin procedeul de elecrofuziune se simplifica timpul de executie al lucrarii, scad erorile de operare si se pot realiza imbinari in spatii inguste. Lucrarea este posibila prin intermediul aparatului de lipit cu electrofuziune si a consumabilelor specifice.
Cand este necesara sudura cu flacara ?
Sudura cu flacara ramane o metoda eficienta utilizata frecvent in domeniul instalatiilor termice, sanitare sau de racire. Acest tip de sudura se practica in special la tevile din cupru si prezinta avantaje precum rezistenta durabila in timp, imbinare etansa, rezistenta la temperaturi ridicate, posibilitatea lucrului in spatii restranse. In favoarea avantajelor, sudura cu flacara este accesibila, nu implica utilizarea echipamentelor costisitoare. Procesul presupune utilizarea arzatoarelor cu gaz (propan, butan sau amestecuri speciale), care genereaza o flacara controlata, capabila sa incalzeasca zona de imbinare pana la activarea materialului de adaos. In cazul tevilor din cupru, se foloseste lipirea moale sau tare, prin aplicarea aliajului de lipire in rostul incalzit.
Ce diferente sunt intre cartusele de gaz pentru arzatoare ?
Pe langa tipul de prindere care trebuie sa fie compatibila cu arzatorul, cartusele (rezervele) de gaz pentru arzatoare difera prin tipul de gaz utilizat si prin amestecurile concepute pentru a atinge temperaturi de lucru ridicate. Cele mai uzuale variante contin butan, propan sau amestecuri butan-propan, care asigura o flacara stabila si suficienta pentru lucrari uzuale de lipire moale sau incalzire (cum sunt lipiturile in instalatii sanitare cu solicitari mecanice si termice reduse unde se utilizeaza aliaje pe baza de staniu). Pentru aplicatii care necesita temperaturi mai mari, se utilizeaza cartuse cu MAPP gas sau amestecuri speciale de hidrocarburi, capabile sa genereze flacari ce depasesc 2000°C, fiind recomandate pentru lipiri tari cu rezistenta ridicata pe baza de cupru, argint, alama in instalatii de incalzire supuse la solicitari mecanice ridicate, variatii de temperatura si presiuni ridicate.